Într-o locuință modernă, panourile electrice sunt pline de siguranțe automate și întrerupătoare diferențiale. Dar puțini români știu că există un tip de defecțiune electrică pe care aceste dispozitive clasice pur și simplu nu o detectează: arcul electric. Și tocmai acesta este responsabil pentru o mare parte din incendiile de origine electrică înregistrate anual în Europa.
Ce este arcul electric și de ce e periculos?
Arcul electric apare atunci când curentul electric „sare” printr-un spațiu de aer între doi conductori — fie din cauza unui cablu deteriorat, a unui contact slăbit, a unui fir ros de rozătoare sau a unei conexiuni defectuoase în spatele unei prize. Spre deosebire de un scurtcircuit clasic, arcul electric nu declanșează siguranța automată, pentru că nu generează un supracurent suficient de mare. În schimb, produce temperaturi locale de peste 6.000 de grade Celsius — mai mult decât suprafața Soarelui — și poate aprinde materialele combustibile din jur fără niciun avertisment.
Conform datelor Asociației Europene de Securitate la Incendiu, aproximativ 25% din incendiile rezidențiale au ca sursă instalațiile electrice, iar arcul electric reprezintă una dintre cauzele principale. Paradoxul este că instalația poate părea perfect funcțională: becurile se aprind, aparatele funcționează, siguranțele nu sar — și totuși, în perete, în mansardă sau sub podea, un defect mocnește.
Soluția: dispozitivele AFDD
Răspunsul tehnic la această problemă îl reprezintă dispozitivele AFDD (Arc Fault Detection Device), cunoscute și sub denumirea de detectoare de arc electric. Acestea monitorizează permanent semnătura electrică a circuitului și identifică tiparul specific al unui arc electric — o variație de curent cu o frecvență caracteristică, diferită de funcționarea normală a unui motor sau a unui încărcător de telefon.
Odată detectat arcul, dispozitivul întrerupe alimentarea în fracțiuni de secundă, înainte ca temperatura să poată provoca un incendiu. Spre deosebire de siguranțele clasice, AFDD-urile nu reacționează doar la supracurent, ci la forma undei electrice în sine.
Standardul european IEC 62606 reglementează aceste dispozitive încă din 2013, iar mai multe țări din UE le-au inclus deja în normele de construcție pentru clădirile noi. În România, adoptarea rămâne voluntară, dar specialiștii în instalații electrice le recomandă tot mai frecvent, mai ales în clădirile vechi cu cablaje din aluminiu sau cu cabluri îmbătrânite.
Cum se integrează AFDD în tabloul electric
Un aspect important pentru instalatori și electricieni este că AFDD-urile nu funcționează izolat — ele se integrează în tabloul electric alături de celelalte componente de protecție. De regulă, un AFDD este montat în serie cu întreruptorul automat, protejând circuitul în ansamblu.
În tablourile electrice industriale sau în instalațiile cu motoare electrice, protecția este mai complexă. Acolo intervin și contactoarele — dispozitive electromagnetice care comandă pornirea și oprirea motoarelor. Un contactor motor trifazat, de exemplu, este esențial pentru controlul motoarelor în instalațiile industriale și poate fi asociat cu module de protecție suplimentare, inclusiv detectoare de arc.
Cine ar trebui să instaleze un AFDD?
Prioritatea o au locuințele cu instalații electrice vechi — construite înainte de anii 2000, când standardele de calitate ale cablurilor și dozelor de conexiune erau mai permisive. De asemenea, sunt recomandate în:
poduri și mansarde nelocuite, unde un incendiu poate mocni ore întregi înainte de a fi observat; spații cu cablaje expuse rozătoarelor, cum ar fi beciurile, anexele sau depozitele; clădiri în care s-au realizat renovări parțiale, cu conexiuni noi la cabluri vechi.
Pentru instalațiile industriale sau comerciale, decizia de a include AFDD în schema de protecție trebuie luată împreună cu un proiectant de instalații electrice autorizat, ținând cont de tipul sarcinilor electrice și de configurația tabloului. În astfel de contexte, alegerea corectă a unui contactor electric potrivit — în funcție de puterea motorului și de ciclul de funcționare — este la fel de importantă ca alegerea dispozitivului de detecție a arcului.
Un investiție mică față de riscul real
Prețul unui AFDD variază, în funcție de producător și de caracteristici, între 150 și 400 de lei per circuit protejat. Raportat la costul unui incendiu — material, uman sau ambele —, suma este neglijabilă. Și totuși, în România, dispozitivele rămân aproape necunoscute publicului larg.
Explicația e simplă: nimeni nu vinde siguranță pentru o problemă pe care nu o vede. Arcul electric nu face zgomot, nu miroase a ars decât când e prea târziu și nu oprește niciun aparat din priză. E un pericol invizibil, cu efecte vizibile doar după ce focul a izbucnit.
Tocmai de aceea, specialiștii în securitate la incendiu militează pentru includerea AFDD-urilor în normativele obligatorii de construcție și renovare din România — o măsură de bun-simț care ar putea salva atât proprietăți, cât și vieți.
